Zburand spre curcubeu

Zburand spre curcubeu

Zburand spre falnic curcubeu
cu roibul meu imaginar..
ma chinuiesc sa-ating un nor
pe cer plutind hoinar.

Cu mana-mi stanga dau s-apuc
mormanul gri de vatelina,
dar el fugi din drumul meu,
lasand o zi senina.

Asa-i si-n viata , zi de zi ,
tot alergam dupa himere,
ne innegrim suflet pustiu,
si viata efemera.

Un dus de stropi ,usori si reci
imi scalda-acum obrazul,
ma infior si-mi sterg usor
de pe obraz necazul.

Ce minunat rasare- acum
Stralucitorul Soare.
Imi pare totul mai usor ,
In jur e numai floare.

Iubesc Natura, totu-n jur
e-nconjurat de veselie.
De ce mi-e sufletul pustiu
si simt  gust de melancolie ?


Zburand spre falnic curcubeu
cu roibul meu imaginar..
ma chinuiesc sa-ating un nor
pe cer plutind hoinar....

Mihaela Ivanciu